Nu am intalnit pana acum pe cineva care sa fi fost respins la cinci interviuri de angajare si care sa creada ca e normal sa fie astfel, in firea lucrurilor. Toti intra in panica, incep sa se gandeasca profund daca nu e vreo problema serioasa cu ei, de care nu isi dau seama, sau, cel mai adesea, o iau ca dovada ca societatea a luat-o razna, ca managerii sunt corupti in masa si ca se angajeaza numai pe pile, ca toti incompetentii s-au grupat la HR, lucruri din astea, stiti bine…
Sigur, unii vin si la mine sa ma intrebe ce e in neregula cu ei si ce sa faca pentru a fi angajati foarte repede, chiar de la primul interviu daca se poate. Si sigur, raspunsul meu incepe intotdeauna cu aceeasi intrebare: “Bine, hai sa vedem, mai intai, cam cati candidati intervieveaza o firma pentru o angajare, in medie? Nu cate CV-uri primeste, pentru ca acelea sunt multe, ci cati oameni vede?” Surprinzator, cei mai multi dau raspunsul corect: “Pai, vreo zece, doisprezece, poate chiar mai multi, adesea…” “Da, sa zicem ca vede zece, in medie… (fiindca de cand a venit criza angajatorii vad mult mai multi candidati pentru o recrutare decat inainte, e logic!) … Deci, statistic vorbind, ce sanse are fiecare candidat sa obtina jobul in urma unui interviu (sau serii de interviuri) de la o singura firma?” “Pai de unu la zece…” “Si, atunci, cam la cate (serii de) interviuri trebuie sa mearga un candidat “normal” ca sa aiba sanse rezonabile sa obtina un job?” “?!?” Si, daca vreau sa rasucesc cutitul in rana, adaug: “… da, daca e un candidat mai bun decat majoritatea celorlalti, primeste jocul dupa trei, patru interviuri, dar daca e sub medie, nu ar trebui sa se mire prea tare daca e obligat sa mearga la vreo cincisprezece, sau chiar douazeci… Altfel nu se potrivesc cifrele! Deci nu chiar toti angajatorii si oamenii de la HR sunt niste nenorociti…” Evident, din pudoare nu il intreb daca se considera un candidat obisnuit.
Dar sa vedeti cifrele cand se ajunge la socotirea numarului de CV-uri pe care trebuie sa le trimiti ca sa obtii cele zece interviuri de candidat obisnuit… 🙂
apoi cand ajungi la interviu si incepi sa pui si tu intrebari despre ce ar urma sa faci si cum ar urma sa procedezi in unele activitati care au speciic banci/finante (recuperator) ca sa te lamuresti ca nu vei i tarat de clienti prin judecata pt hartuire, de exemplu, si cand cei care fac interviul se simt eclipsati de personalitatea ta si nivelul tau pregatire, experienta intr-o profesie superioara decat ce ar urma sa aci, nivel de comunicare, socializare, chiar negociere, etc, nu te mai suna in veci pt ca nu esti un YES MAN, nu te vor putea modela sa pleci capul in fata lor, nu te vor putea umili, manipula etc . Asa ca oameni buni decat sluga la fratele meu mai bine la un strain de tot.
apoi cand ajungi la interviu si incepi sa pui si tu intrebari despre ce ar urma sa faci si cum ar urma sa procedezi in unele activitati care au speciic banci/finante (recuperator) ca sa te lamuresti ca nu vei i tarat de clienti prin judecata pt hartuire, de exemplu, si cand cei care fac interviul se simt eclipsati de personalitatea ta si nivelul tau de comunicare, socializare, chiar negociere, nu te mai suna in veci pt ca nu esti un YES MAN, nu te vor putea modela sa pleci capul in fata lor, nu te vor putea umili, etc . Asa ca oameni buni decat sluga la fratele meu mai bine la un strain.
V-ati intrebat vreodata ce de nu sunteti sunat de pentru un interviu, mai ales atunci cand profilul vostru educational/profesional corespunde pana la identificare cu cel al candidatului ideal cautat de o companie oarecare?
V-ati intrebat vreodata de ce exista un dezinteres cronic al angajatorilor de a va cunoaste, mai ales atunci cand publica, cu regularitate un anunt de job, pe care aparent nu-l ocupa nimeni?
V-ati intrebat vreodata de ce multi angjatori prefera sa ramana “anonimi”, desi asta nu este cel mai transparent mod cu putinta in a directiona candidatii catre ei?
Evident si eu… De multe ori.
Initial am crezut ca raspunsul se gaseste in zeflemeaua asortata cu coji de seminte si zat de cafea Jacobs din departamentul de HR. Sau ca mutra mea inspira tot soiul de trairi intense, evident cu un impact negativ asupra retinelor avizate…
Apoi m-am apucat sa analizez lucrurile in detaliu, script-uri, regularitatea postarilor, timpul la care se fac actualizarile si publicarile de oferte etc… si, pe scurt, am inceput sa descopar un pattern, un model comportamental extrem de regulat, care nu avea cum sa fie uman, ci rezultatul unor script-uri informatice.
Incetul cu incetul am constientizat ca o proportie destul de ridicata dintre OFERTELE DE MUNCA de pe (multe dintre) site-urile de profil SUNT FALSE. INEXISTENTE. GENERATE DE SCRIPTURI INFORMATICE exclusiv pentru a genera trafic. Exact ca si multe dintre e-mail-urile primite prin care sunteti informati ca nu stiu ce companie fantoma s-a interesat de CV-ul tau si etc.
Fara doar si poate, nimeni nu se asteapta ca in spatele acestor site-uri sa fie scoli de maici sau persoane energizate exclusiv de ideea binelui comun. De asta, exista acel tarif pe care angajatorii ocazionali il platesc proprietarilor. Insa, una dintre cele mai importante surse de venit, ramane publicitatea, mai ales prin stabilitatea si predictibilitatea acestui tip de venit, esentiale in cash-flow-ul oricarui exercitiu investitional.
Ce fac atunci acesti baieti din spatele site-urilor? Genereaza trafic. Cum? Exploatand foamea si disponibilitatea temporara excesiva a celor aflati in cautarea unui loc de munca. Este cel mai rapid mod de a face bani, fara prea mult efort.
Din punctul meu de vedere… considerati “aplicarile” online ca pe un soi acceptare tacita a unei stari de excentricitate tolerabila. Nu cumparati iluzia compatibilitatii CV-ului cu profilul cautat.
Luati-va catrafusele si depuneti CV-uri direct in “gheara” departamentelor de HR sau in mana unui angajat pe care-l cunoasteti. Cautati relatii, referinte, conjuncturi favorabile. Sansa de a gasi ceva este reala…
A aplica online pentru un loc de munca este un soi de loterie a nervilor.
Salut,
Doresc sa aduc o perspectiva diferita pentru voi, respectiv cea de angajator / intervievator. De aproximativ 1 an si jumate sunt activ implicat in recrutare, impreuna cu departamentul de HR. In aceasta perioada am angajat 20-25 de angajati, intervievand aproximativ 300 (+ – 10%).
Pozitiile recrutate sunt in vanzari, cerintele nu sunt deosebite, salariul este competitiv (400 euro entry-level, 750 euro – senior, NET) + comision.
Procesul de recrutare se desfasoara in modul urmator:
1: Compania posteaza anuntul, aplica 4-500 de candidati (in cadrul acestui pas nu sunt implicat, cazand in sarcina colegelor de la HR sa selecteze crema). Trierea acestor aplicatii este un proces sinistru si anevoios pentru ca:
– 80% din aplicanti nu citesc descrierea jobului, cerintele minime etc, aplica oameni care nu au legatura cu domeniul, nici un fel de experienta)
– unii aplicanti au poze care s-ar potrivi mai bine pe TINDER sau alte retele sociale de acest gen (am vazut cu ochii mei poze realizate la mare, in carciuma, club etc). Am mentionat greselile gramaticale ?
Un alt punct important: PENTRU CEI CARE NU AU EXPERIENTA
Nu este o problema daca nu ai experienta profesionala de 5 ani la varsta de 25 de ani (desi eu personal aveam aceasta experienta. Muncesc de la 20 de ani cu carte de munca, la 21 de ani mi-am deschis in paralel o afacere si mergeam si la facultate / master), dar trebuie sa compensezi cu rezultate scolare excelenta, facultati de prestigiu etc. Nu poti sa ai pretentia ca terminand liceul tehnologic 14 (unde ai luat bacul cu 7,21) si Teologia la Spiru Haret fara frecventa, sa accesezi interesul unui posibil angajator.
2: Colega de la HR incepe sa sune persoanele care din punctul nostru de vedere acopera un minim din ceea ce cautam si incepe o alta parte amuzanta. Multe numere nealocate, candidati care nu mai doresc sa vina la interviu, etc etc (banuiesc ca daca esti somer iti este greu sa iti actualizezi cv-ul). In final o parte sunt programati.
3: Urmeaza ziua cu interviurile (o zi pe care o urasc). Sa inceapa distractia.
Din 10 “angajati”, 2 nu se prezinta la interviu, fara sa sune in prealabil. Pe mine nu ma deranjeaza excesiv, intrucat pot sa ma duc sa fumez mai des. O buna parte din cei care se prezinta la interviu, arata ca si cum ar fi iesit din sant cu o ora inainte. Este un job in vanzari la o companie mare, deci presupui ca te imbraci office, dar asta e. Am avut un candidat care a venit in blugi si in tricou dar nu este o problema.
Si acum sa incepem !!!
– greseli gramaticale majore
– inabilitatea de a se exprima coerent in limba romana (desi pe cv au trecut limba engleza ca “profficient”)
– vorbesc de rau fostul loc de munca si ne explica noua (un viitor posibil angajator), ca motivul pentru care nu au fost promovati ei este ca o forta malefica le-a afectat sansa lor la promovare
– daca se angajeaza au pretentia sa fie promovati in cel mai scurt timp
– au pretentia sa fie tratati la locul de munca viitor pe baza performantelor de la fostul loc de munca
– ei merita mai mult, ei la lala la
– dar ce telefon primesc, dar ce masina
– lipsa de interes despre jobul actual
– daca sunt paraleli cu domeniul si noi observam potential in ei, le oferim un job de junior (platit prost), dar cu posibilitatea de promovare rapida (pe principii corecte), evident sunt refuzati vehement etc etc
Revin si maine cu mai multe informatii, s-a terminat programul
@Angajatorus Rex ….Pex
Tu ne sui ca iti este si greu sa fugi si nici nu stii sa iti legi sireturile.
In mod cert proprietarul, probabil o multinationala nefericita, ar trebui sa inceapa prin a da afara pe seful de la HR!
Cita munca productiva, value added, este in ceea ce ai descris ca face HR-ul matale?
Inseamna ca nu sint capabili sa implementeze un AST ( application traking system, daca nu stii ce este) care nu costa enorm, sa dezvolte niste filtre, sa trieze telefonic etc. etc.
Cam primiti banii degeaba fratilor!
Buna ziua! Va citesc scrierile, domnule Butunoiu, de cca 2 ani si am ezitat sa va pun o intrebare. Daca de doi ani caut un job normal cu salariu decent, in facturare si contabilitate primara, avand varsta de 50 de ani si nu sunt chemata la interviu, ce sa fac? Deci varsta mea este un imens impediment si atunci caut sa lucrez cam orice ca sa supravietuiesc. O sa ganditi ca vine tineretul din urma si pentru mine nu mai sunt locuri de munca. Cum sa procedez?
Cine stabileste/ decide ce inseamna “decent”??? Tu? Sau ministrul Muncii? ponta, cumva? Sau ONU? Facturare si contabilitate primara e o munca necalificata. Un calcul elementar arata ca un angajator te-ar lua in calcul daca ai fi cu cel putin 10% mai ieftina decat un incepator de 23 de ani. Daca nu, nu are vreun motiv sa te angajeze, dimpotriva. Deci, daca ajungi la concluzia ca nu esti competitiva pe piata facturatorilor sia contabililio primari, probabil ar fi cazul sa te uiti la alta, acolo unde ai fi mai bine pozitionata. GB
Multumesc pentru raspuns. Salariu decent ar fi insemnat 1300-1400 lei, pentru ca sunt convinsa ca nu mi se ofera mai mult, cu toate experienta mea (20 ani), iar un tanar este angajat cu 1800-2000 de lei. Sunt foarte surprinsa ca facturare si conta primara este munca necalificata, sincer si se pare ca nu am nicio sansa in domeniu, de acum incolo.
Atunci problema e in alta parte! Cu salariul acesta ar fi trebuit sa-ti gasesti destul de repede un job, si in facturare si in contabilitate primara si in multe alte locuri. Probabil ca nu iti cauti la modul serios, sau nu stii sa cauti. varsta e o problema, insa nici pe departe atat de serioasa pe cat lasi sa se inteleaga ca o consideri. GB
Am o rugaminte, daca nu va deranjez si daca timpul va permite. Va pot trimite cv-ul meu sa-l vedeti? Eu am cont pe ejobs si myjob, iar cv-urile aplicate sunt DOAR vizualizate.
Asa este, nu merita pentru ca daca nu vii printr-o recomandare, sau printr-o pila daca ai, ai sanse infirme sa fii angajat
1 la hr se fraca menta in stil mare
2. multe firme au pitici hr(oameni fara pregatire sau experienta) care triaza cv-urile inainte de a fii vazut de un hr specialist(cica…)
3. foarte putine cv uri sunt citite
4. la interviu ajung mai mult cei prin recomandari
Iar in ce privoeste persoanele din HR sunt foarte slabi, inclusiv consultanti si firmele de recrutare
Cred ca important este, ce tip de angajat cauta “angajatorii”:
1.Unul pregatit, valoros care sa aduca “+ valuare” companiei ?
2.Sau mai degraba in Romania (oare capitalista???) se cauta:
ieftin si OBEDIENT (a se citii supus)
Exact axioma asta, sef – subordonat (i.e. organizatie piramidala ), incepe sa fie demonstat, ca in stiinta, ca este din ce in ce mai putin valabila.
Unii o inteleg si se adapteaza (tineri care se misca, stau acasa la parinti, creiaza business-uri din noua economie etc.) altii rezista si devin frustrati ( “seful” care comanda … nimanui, seful care trage sforile si nu se misca nimica etc.)
Iti dai seama cine a ajuns sa-si dea cu parerea? Ba mai mult decat atat, cine a ajuns sa faca recrutari? Eu una tot sunt curioasa, cati ani ai fost salariat, si cati ani ai fost sef? Vezi, ca ai gresit nitel termenii, in loc de salariat, mai corect ar fi subordonat, nu de alta, dar si seful poate fi salariat :))) Asa ca, nu mai incurca te rog notiunile, ca nu se uita toti in gura ta 🙂
@Nicolae,
Peste tot in lume se cauta ieftin si obedient/supus.
Problema apare cind munca necesita multe cunostiinte si/sau experienta si puterea trece in mina angajatului. Asta devine o situatie din ce in ce mai prezenta.
Primul pas al angajatorilor (care pot) este externalizarea, care merge pina cind masa alegatorilor nu reactioneaza.
De unde si avantajul unei persoane sa faca studii concrete ( “scoli profesionale”)
Sefii destepti si firmele inteligente inteleg situatia si in loc sa se lupte cu morile de vint traiesc in “capitalism 2.0″…”capitalismul systemelor deschise”…numai ca pentru asta trebuie cap….
Foarte corecta observatia lui Mike B, si, de luat in seama si bagat la caputz..
Doamnelor/ Domnilor, consider ca trebuie sa depasim, ma scuzati pentru limbajul ce il voi folosi – “prosteala asta ieftin….” – nimic nu este ieftin..
@toti: procesul de recrutare, cu toate interviurile alea facute sa arda gazul pe banii actionarilor si proprietarilor si in final al clientilor poate fi folosit si ca teren de antrenament.
De ce sa nu participi la tot felul de interviuri, discutii etc. si sa te antrenezi in vorbitul in public, prezentari, comunicare etc.?
Daca tot se baga mina in buzunarul nefericitilor de clienti macar sa existe mai multa “scale and scope economy” la process….cistiga si candidatul nu numai industria de RH!
Nu este “off topic” deloc. Disparitatea venitului este un subiect de mare actualitate, mai ales ca un miliardar are o singura gura, un corp etc. etc.
In societatile capitaliste actuale unde 50% din crestere e bazata pe consum e o problema enorma.
Partea delicata este ca radacina problemei este in nivelul tehnologic al noilor joburi.
pentru ca in Romania nu avem un nivel minim tehnologic al joburilor..eu unul daca as avea Decizia as folosi gainarii (escrocii, hotii de buzunare, speculatorii, coruptii-mai ales politicienii din puscarie) la Munca. As stabili reducerea cu 50 % a pedepsei acestora daca ar sapa cu cazmaua sau chiar cu mana goala (..o metafora) perimetree unde se vor asfalta drumuri expres si autostrazi…precum si noi/sau renovari de canale de aductiune pentru TOATE terenurile arabile din Romania..in max 2 ani. Daca dezerteaza….se majoreaza pedeapsa initiala cu 75 %…apoi…la nivel politic..Guvern Privat (pe GB l am “otravit” in topicurile vechi cu ideea aceasta)….ar trebui ca Romania in max 15 ani sa aiba rata de schimb EUR /RON..ochiometric vorbind..la un max 1,80 lei pentru un EUR…..implicit…piata de consum..implicit oricate industrii orizontale vertical…etc
in US si cred in Occident INCA nu se constientizeaza ce spune cetateanul in link ul de mai sus
p.s….oare Trump ce are de gand ?
In USA si in Occident majoritatea populatiei este pe “pilot automat”. Vine acasa, bea o bere, nu se uita la manele se uita la alte seriale etc. …prea “obositl” sa gindeasca.
Mare diferenta, in esenta, intre cum reactioneaza marea masa nu este in capitalism.
Numai ca in Occident nu se fura ca in codru, politicienii nu se apuca de politica ca sa fure, cei din administratii nu fura ca la balamuc etc. Exista o lege si se respecta, in general.
Problema e ca “vina” este colectiva. Nu este vinovat, in USA sau Ro, cel care crede ca e normal sa ii creasca valoarea casei cu 20% pe an? Parca ar creste banii in pom!
Cunosc o gramada de “finantisti” care spun ca nu a fost si nu este normal ce se intimpla. Dar ce pot face? Sa se opreasca cind toti se misca. Nu ar face nimic altceva decit fie calcati in picioare.
Realitatea este ca nu intelegem economia. O privim ca un sistem stabil, liniar, predictibil pe care il putem pune in ecuatii, modele si formule.
Ca si cind am declara “Agentul economic vrea sa o ia pe dreapta sau pe stinga?” Iar in realitate “agentul” nu stie ce vrea si momentan merge in zigzag, in fata si in spate :))
Cred ca o medie ar fi 2-3 luni, se cheama la primul interviu (preselectie) 10-15 candidati, 3-4 ajung la un interviu de fond, cu ultimii 2 se fac 3-5 interviuri in total. GB
Waw:15 preselectati x min 1.5h = 22.5h….3-4 fond x 2h x 2-3 persoane= 24h…
2 finali x 3-5 interv x 2 pers = 20h……min 66 ore…cam doua saptamini/om…..ne considerind hirtogaraia….resume-uri…e-mail-uri…neconsiderind salariul orar al managerilor….
Iar statul in firma e cam de 3-5 ani….ponderezi cu un volumul unui departament mare…..manageri intervieveaza nu produc :)))
Incepe sa ti se faca mila de saracii capitalisti!
De acord cu dumneavoastra domnule Butunoiu in ceea ce priveste rationamentul ca un candidat “normal” ar trebui sa mearga la 10 interviuri pentru a avea sanse de angajare. Dar haideti sa continuam rationamentul pentru ca aici apare problema principala din punctual meu de vedere. Pentru a primi o invitatie la interviu o persoana “normal a” ar trebui sa depuna intre 1000-2000 de cv-uri, sa luam o medie de 1500. Astfel un canditat ar trebui sa depuna 15 000 de cv-uri la 15 000 de joburi diferite pentru a avea sansa de a gasi un loc de munca si asta intr-un interval rezonabil de 6 luni. Cand spun rezonabil ma refer in special la faptul ca in acest interval de timp este probabil ca cineva sa gaseasca un job iar daca acest lucru nu se intampla atunci sansele de angajare scad dramatic pentru ca in mintea angajatorului roman se eticheteaza aplicantul care a stat inactiv ca fiind persoana cu probleme. Cam ce sanse credeti ca sunt ca intr-un interval de 6 luni sa se creeze 15 000 de locuri de munca, de preferinta in acelasi domeniu compatibil cu experienta si pregatirea academica a aplicantului?
Eroare de calcul + (in primul rand) de rationament: nu depui CV-ul la X “joburi diferite” din simplul motiv ca nu stii care sunt acelea, si nici nu vei sti vreodata, nici macar nu stii daca exista… GB
@GB
Cum justifica firmele banii cheltuiti si sutele de ore pierdute?
In marea majoritate a cazurilor, decizia de angajare este subiectiva.
Foarte putine firme au o ideie clara de atributele unui candidat bun.
Cum zici tu, George, candidatul trebuie sa fie “civilizat” :))
De cele mai multe ori ceea ce atinge o coarda cu duduia de la HR si cu seful direct este “civilizat” :)))
Sute de resume-uri de triat…..zece, douazeci de candidati…prezentati…cam doua ore cu pregatirea pe interviul numarul unu…..patru, cinci candidati ramasi…..trei, patru, cinci interviuri….referinte….discutii etc. etc.
Unde mai pui ca durata medie de stat intr-o firma este 3-5 ani!
Cit la suta din timpul unui manager functional este luat de recrutare?
Tot timpul asta direct neproductiv este suportat de actionar si de client in pretul marfii sau a serviciului!
Pai asta nici eu nu stiu! De aia intreb!
90% din CEOi si oamenii din Top iti spun ca HR este o calamitate. Dar situatia se perpetueaza.
Macar daca s-ar termenii ( ce este “talent”, ce este “civilizat” etc.).
Tu ai vre-o ideie ce s-ar putea face?
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Duration
Description
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.
Comentarii (45)
apoi cand ajungi la interviu si incepi sa pui si tu intrebari despre ce ar urma sa faci si cum ar urma sa procedezi in unele activitati care au speciic banci/finante (recuperator) ca sa te lamuresti ca nu vei i tarat de clienti prin judecata pt hartuire, de exemplu, si cand cei care fac interviul se simt eclipsati de personalitatea ta si nivelul tau pregatire, experienta intr-o profesie superioara decat ce ar urma sa aci, nivel de comunicare, socializare, chiar negociere, etc, nu te mai suna in veci pt ca nu esti un YES MAN, nu te vor putea modela sa pleci capul in fata lor, nu te vor putea umili, manipula etc . Asa ca oameni buni decat sluga la fratele meu mai bine la un strain de tot.
apoi cand ajungi la interviu si incepi sa pui si tu intrebari despre ce ar urma sa faci si cum ar urma sa procedezi in unele activitati care au speciic banci/finante (recuperator) ca sa te lamuresti ca nu vei i tarat de clienti prin judecata pt hartuire, de exemplu, si cand cei care fac interviul se simt eclipsati de personalitatea ta si nivelul tau de comunicare, socializare, chiar negociere, nu te mai suna in veci pt ca nu esti un YES MAN, nu te vor putea modela sa pleci capul in fata lor, nu te vor putea umili, etc . Asa ca oameni buni decat sluga la fratele meu mai bine la un strain.
V-ati intrebat vreodata ce de nu sunteti sunat de pentru un interviu, mai ales atunci cand profilul vostru educational/profesional corespunde pana la identificare cu cel al candidatului ideal cautat de o companie oarecare?
V-ati intrebat vreodata de ce exista un dezinteres cronic al angajatorilor de a va cunoaste, mai ales atunci cand publica, cu regularitate un anunt de job, pe care aparent nu-l ocupa nimeni?
V-ati intrebat vreodata de ce multi angjatori prefera sa ramana “anonimi”, desi asta nu este cel mai transparent mod cu putinta in a directiona candidatii catre ei?
Evident si eu… De multe ori.
Initial am crezut ca raspunsul se gaseste in zeflemeaua asortata cu coji de seminte si zat de cafea Jacobs din departamentul de HR. Sau ca mutra mea inspira tot soiul de trairi intense, evident cu un impact negativ asupra retinelor avizate…
Apoi m-am apucat sa analizez lucrurile in detaliu, script-uri, regularitatea postarilor, timpul la care se fac actualizarile si publicarile de oferte etc… si, pe scurt, am inceput sa descopar un pattern, un model comportamental extrem de regulat, care nu avea cum sa fie uman, ci rezultatul unor script-uri informatice.
Incetul cu incetul am constientizat ca o proportie destul de ridicata dintre OFERTELE DE MUNCA de pe (multe dintre) site-urile de profil SUNT FALSE. INEXISTENTE. GENERATE DE SCRIPTURI INFORMATICE exclusiv pentru a genera trafic. Exact ca si multe dintre e-mail-urile primite prin care sunteti informati ca nu stiu ce companie fantoma s-a interesat de CV-ul tau si etc.
Fara doar si poate, nimeni nu se asteapta ca in spatele acestor site-uri sa fie scoli de maici sau persoane energizate exclusiv de ideea binelui comun. De asta, exista acel tarif pe care angajatorii ocazionali il platesc proprietarilor. Insa, una dintre cele mai importante surse de venit, ramane publicitatea, mai ales prin stabilitatea si predictibilitatea acestui tip de venit, esentiale in cash-flow-ul oricarui exercitiu investitional.
Ce fac atunci acesti baieti din spatele site-urilor? Genereaza trafic. Cum? Exploatand foamea si disponibilitatea temporara excesiva a celor aflati in cautarea unui loc de munca. Este cel mai rapid mod de a face bani, fara prea mult efort.
Din punctul meu de vedere… considerati “aplicarile” online ca pe un soi acceptare tacita a unei stari de excentricitate tolerabila. Nu cumparati iluzia compatibilitatii CV-ului cu profilul cautat.
Luati-va catrafusele si depuneti CV-uri direct in “gheara” departamentelor de HR sau in mana unui angajat pe care-l cunoasteti. Cautati relatii, referinte, conjuncturi favorabile. Sansa de a gasi ceva este reala…
A aplica online pentru un loc de munca este un soi de loterie a nervilor.
E posibil sa fie adevarat, cel putin in parte! GB
Salut,
Doresc sa aduc o perspectiva diferita pentru voi, respectiv cea de angajator / intervievator. De aproximativ 1 an si jumate sunt activ implicat in recrutare, impreuna cu departamentul de HR. In aceasta perioada am angajat 20-25 de angajati, intervievand aproximativ 300 (+ – 10%).
Pozitiile recrutate sunt in vanzari, cerintele nu sunt deosebite, salariul este competitiv (400 euro entry-level, 750 euro – senior, NET) + comision.
Procesul de recrutare se desfasoara in modul urmator:
1: Compania posteaza anuntul, aplica 4-500 de candidati (in cadrul acestui pas nu sunt implicat, cazand in sarcina colegelor de la HR sa selecteze crema). Trierea acestor aplicatii este un proces sinistru si anevoios pentru ca:
– 80% din aplicanti nu citesc descrierea jobului, cerintele minime etc, aplica oameni care nu au legatura cu domeniul, nici un fel de experienta)
– unii aplicanti au poze care s-ar potrivi mai bine pe TINDER sau alte retele sociale de acest gen (am vazut cu ochii mei poze realizate la mare, in carciuma, club etc). Am mentionat greselile gramaticale ?
Un alt punct important: PENTRU CEI CARE NU AU EXPERIENTA
Nu este o problema daca nu ai experienta profesionala de 5 ani la varsta de 25 de ani (desi eu personal aveam aceasta experienta. Muncesc de la 20 de ani cu carte de munca, la 21 de ani mi-am deschis in paralel o afacere si mergeam si la facultate / master), dar trebuie sa compensezi cu rezultate scolare excelenta, facultati de prestigiu etc. Nu poti sa ai pretentia ca terminand liceul tehnologic 14 (unde ai luat bacul cu 7,21) si Teologia la Spiru Haret fara frecventa, sa accesezi interesul unui posibil angajator.
2: Colega de la HR incepe sa sune persoanele care din punctul nostru de vedere acopera un minim din ceea ce cautam si incepe o alta parte amuzanta. Multe numere nealocate, candidati care nu mai doresc sa vina la interviu, etc etc (banuiesc ca daca esti somer iti este greu sa iti actualizezi cv-ul). In final o parte sunt programati.
3: Urmeaza ziua cu interviurile (o zi pe care o urasc). Sa inceapa distractia.
Din 10 “angajati”, 2 nu se prezinta la interviu, fara sa sune in prealabil. Pe mine nu ma deranjeaza excesiv, intrucat pot sa ma duc sa fumez mai des. O buna parte din cei care se prezinta la interviu, arata ca si cum ar fi iesit din sant cu o ora inainte. Este un job in vanzari la o companie mare, deci presupui ca te imbraci office, dar asta e. Am avut un candidat care a venit in blugi si in tricou dar nu este o problema.
Si acum sa incepem !!!
– greseli gramaticale majore
– inabilitatea de a se exprima coerent in limba romana (desi pe cv au trecut limba engleza ca “profficient”)
– vorbesc de rau fostul loc de munca si ne explica noua (un viitor posibil angajator), ca motivul pentru care nu au fost promovati ei este ca o forta malefica le-a afectat sansa lor la promovare
– daca se angajeaza au pretentia sa fie promovati in cel mai scurt timp
– au pretentia sa fie tratati la locul de munca viitor pe baza performantelor de la fostul loc de munca
– ei merita mai mult, ei la lala la
– dar ce telefon primesc, dar ce masina
– lipsa de interes despre jobul actual
– daca sunt paraleli cu domeniul si noi observam potential in ei, le oferim un job de junior (platit prost), dar cu posibilitatea de promovare rapida (pe principii corecte), evident sunt refuzati vehement etc etc
Revin si maine cu mai multe informatii, s-a terminat programul
🙂 🙂 🙂 … GB
@Angajatorus Rex ….Pex
Tu ne sui ca iti este si greu sa fugi si nici nu stii sa iti legi sireturile.
In mod cert proprietarul, probabil o multinationala nefericita, ar trebui sa inceapa prin a da afara pe seful de la HR!
Cita munca productiva, value added, este in ceea ce ai descris ca face HR-ul matale?
Inseamna ca nu sint capabili sa implementeze un AST ( application traking system, daca nu stii ce este) care nu costa enorm, sa dezvolte niste filtre, sa trieze telefonic etc. etc.
Cam primiti banii degeaba fratilor!
Buna ziua,
Consider uluitoare replica domnului Angajatorus Rex : “……., cazand in sarcina colegelor de la HR sa selecteze crema” ….uluitor
ltd
Buna ziua! Va citesc scrierile, domnule Butunoiu, de cca 2 ani si am ezitat sa va pun o intrebare. Daca de doi ani caut un job normal cu salariu decent, in facturare si contabilitate primara, avand varsta de 50 de ani si nu sunt chemata la interviu, ce sa fac? Deci varsta mea este un imens impediment si atunci caut sa lucrez cam orice ca sa supravietuiesc. O sa ganditi ca vine tineretul din urma si pentru mine nu mai sunt locuri de munca. Cum sa procedez?
Cine stabileste/ decide ce inseamna “decent”??? Tu? Sau ministrul Muncii? ponta, cumva? Sau ONU? Facturare si contabilitate primara e o munca necalificata. Un calcul elementar arata ca un angajator te-ar lua in calcul daca ai fi cu cel putin 10% mai ieftina decat un incepator de 23 de ani. Daca nu, nu are vreun motiv sa te angajeze, dimpotriva. Deci, daca ajungi la concluzia ca nu esti competitiva pe piata facturatorilor sia contabililio primari, probabil ar fi cazul sa te uiti la alta, acolo unde ai fi mai bine pozitionata. GB
Multumesc pentru raspuns. Salariu decent ar fi insemnat 1300-1400 lei, pentru ca sunt convinsa ca nu mi se ofera mai mult, cu toate experienta mea (20 ani), iar un tanar este angajat cu 1800-2000 de lei. Sunt foarte surprinsa ca facturare si conta primara este munca necalificata, sincer si se pare ca nu am nicio sansa in domeniu, de acum incolo.
Atunci problema e in alta parte! Cu salariul acesta ar fi trebuit sa-ti gasesti destul de repede un job, si in facturare si in contabilitate primara si in multe alte locuri. Probabil ca nu iti cauti la modul serios, sau nu stii sa cauti. varsta e o problema, insa nici pe departe atat de serioasa pe cat lasi sa se inteleaga ca o consideri. GB
Am o rugaminte, daca nu va deranjez si daca timpul va permite. Va pot trimite cv-ul meu sa-l vedeti? Eu am cont pe ejobs si myjob, iar cv-urile aplicate sunt DOAR vizualizate.
Sigur, sa vedem ce scrie acolo… GB
Asadar aplicarea cu CV-uri nu are sens, ci doar selectiile inchise, pe lista scurta?
De unde concluzia asta??? GB
Asa este, nu merita pentru ca daca nu vii printr-o recomandare, sau printr-o pila daca ai, ai sanse infirme sa fii angajat
1 la hr se fraca menta in stil mare
2. multe firme au pitici hr(oameni fara pregatire sau experienta) care triaza cv-urile inainte de a fii vazut de un hr specialist(cica…)
3. foarte putine cv uri sunt citite
4. la interviu ajung mai mult cei prin recomandari
Iar in ce privoeste persoanele din HR sunt foarte slabi, inclusiv consultanti si firmele de recrutare
mai invata putintel limba romana pentru a-ti da cu parerea.
Cred ca important este, ce tip de angajat cauta “angajatorii”:
1.Unul pregatit, valoros care sa aduca “+ valuare” companiei ?
2.Sau mai degraba in Romania (oare capitalista???) se cauta:
ieftin si OBEDIENT (a se citii supus)
buna ziua Nicolae
la punctul al II lea..e o vorba…nu poti ajunge un sef bun daca nu ai fost un salariat bun
ERATA
modele de obedienta…http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20356624-barbat-injunghiat-pentru-atras-atentia-unor-persoane-aruncat-doza-bautura-jos-agresorii-arestati-preventiv.htm
Exact axioma asta, sef – subordonat (i.e. organizatie piramidala ), incepe sa fie demonstat, ca in stiinta, ca este din ce in ce mai putin valabila.
Unii o inteleg si se adapteaza (tineri care se misca, stau acasa la parinti, creiaza business-uri din noua economie etc.) altii rezista si devin frustrati ( “seful” care comanda … nimanui, seful care trage sforile si nu se misca nimica etc.)
cam cat a fost Butunoiu salariat, ca sa se poata exprima?
Iti dai seama cine a ajuns sa-si dea cu parerea? Ba mai mult decat atat, cine a ajuns sa faca recrutari? Eu una tot sunt curioasa, cati ani ai fost salariat, si cati ani ai fost sef? Vezi, ca ai gresit nitel termenii, in loc de salariat, mai corect ar fi subordonat, nu de alta, dar si seful poate fi salariat :))) Asa ca, nu mai incurca te rog notiunile, ca nu se uita toti in gura ta 🙂
qed… 🙂 GB
@Nicolae,
Peste tot in lume se cauta ieftin si obedient/supus.
Problema apare cind munca necesita multe cunostiinte si/sau experienta si puterea trece in mina angajatului. Asta devine o situatie din ce in ce mai prezenta.
Primul pas al angajatorilor (care pot) este externalizarea, care merge pina cind masa alegatorilor nu reactioneaza.
De unde si avantajul unei persoane sa faca studii concrete ( “scoli profesionale”)
Sefii destepti si firmele inteligente inteleg situatia si in loc sa se lupte cu morile de vint traiesc in “capitalism 2.0″…”capitalismul systemelor deschise”…numai ca pentru asta trebuie cap….
Ltd Edition,
Foarte corecta observatia lui Mike B, si, de luat in seama si bagat la caputz..
Doamnelor/ Domnilor, consider ca trebuie sa depasim, ma scuzati pentru limbajul ce il voi folosi – “prosteala asta ieftin….” – nimic nu este ieftin..
Ltd
@toti: procesul de recrutare, cu toate interviurile alea facute sa arda gazul pe banii actionarilor si proprietarilor si in final al clientilor poate fi folosit si ca teren de antrenament.
De ce sa nu participi la tot felul de interviuri, discutii etc. si sa te antrenezi in vorbitul in public, prezentari, comunicare etc.?
Daca tot se baga mina in buzunarul nefericitilor de clienti macar sa existe mai multa “scale and scope economy” la process….cistiga si candidatul nu numai industria de RH!
off topic….cum comentezi declaratia urmatoare ? http://www.zf.ro/business-international/un-proeminent-om-de-afaceri-american-cu-origini-romanesti-ii-avertizeaza-pe-capitalisti-ca-se-indreapta-spre-autodistrugere-daca-nu-si-platesc-mai-bine-angajatii-14674876
Nu este “off topic” deloc. Disparitatea venitului este un subiect de mare actualitate, mai ales ca un miliardar are o singura gura, un corp etc. etc.
In societatile capitaliste actuale unde 50% din crestere e bazata pe consum e o problema enorma.
Partea delicata este ca radacina problemei este in nivelul tehnologic al noilor joburi.
pentru ca in Romania nu avem un nivel minim tehnologic al joburilor..eu unul daca as avea Decizia as folosi gainarii (escrocii, hotii de buzunare, speculatorii, coruptii-mai ales politicienii din puscarie) la Munca. As stabili reducerea cu 50 % a pedepsei acestora daca ar sapa cu cazmaua sau chiar cu mana goala (..o metafora) perimetree unde se vor asfalta drumuri expres si autostrazi…precum si noi/sau renovari de canale de aductiune pentru TOATE terenurile arabile din Romania..in max 2 ani. Daca dezerteaza….se majoreaza pedeapsa initiala cu 75 %…apoi…la nivel politic..Guvern Privat (pe GB l am “otravit” in topicurile vechi cu ideea aceasta)….ar trebui ca Romania in max 15 ani sa aiba rata de schimb EUR /RON..ochiometric vorbind..la un max 1,80 lei pentru un EUR…..implicit…piata de consum..implicit oricate industrii orizontale vertical…etc
in US si cred in Occident INCA nu se constientizeaza ce spune cetateanul in link ul de mai sus
p.s….oare Trump ce are de gand ?
In USA si in Occident majoritatea populatiei este pe “pilot automat”. Vine acasa, bea o bere, nu se uita la manele se uita la alte seriale etc. …prea “obositl” sa gindeasca.
Mare diferenta, in esenta, intre cum reactioneaza marea masa nu este in capitalism.
Numai ca in Occident nu se fura ca in codru, politicienii nu se apuca de politica ca sa fure, cei din administratii nu fura ca la balamuc etc. Exista o lege si se respecta, in general.
Problema e ca “vina” este colectiva. Nu este vinovat, in USA sau Ro, cel care crede ca e normal sa ii creasca valoarea casei cu 20% pe an? Parca ar creste banii in pom!
Cunosc o gramada de “finantisti” care spun ca nu a fost si nu este normal ce se intimpla. Dar ce pot face? Sa se opreasca cind toti se misca. Nu ar face nimic altceva decit fie calcati in picioare.
Realitatea este ca nu intelegem economia. O privim ca un sistem stabil, liniar, predictibil pe care il putem pune in ecuatii, modele si formule.
Ca si cind am declara “Agentul economic vrea sa o ia pe dreapta sau pe stinga?” Iar in realitate “agentul” nu stie ce vrea si momentan merge in zigzag, in fata si in spate :))
Asta le spun si eu de cele mai multe ori celor care ma intreaba… GB
@George: care este durata medie a unui proces de recrutare “normal” si cite interviuri presupune, per persoana si in total?
Cred ca o medie ar fi 2-3 luni, se cheama la primul interviu (preselectie) 10-15 candidati, 3-4 ajung la un interviu de fond, cu ultimii 2 se fac 3-5 interviuri in total. GB
Waw:15 preselectati x min 1.5h = 22.5h….3-4 fond x 2h x 2-3 persoane= 24h…
2 finali x 3-5 interv x 2 pers = 20h……min 66 ore…cam doua saptamini/om…..ne considerind hirtogaraia….resume-uri…e-mail-uri…neconsiderind salariul orar al managerilor….
Iar statul in firma e cam de 3-5 ani….ponderezi cu un volumul unui departament mare…..manageri intervieveaza nu produc :)))
Incepe sa ti se faca mila de saracii capitalisti!
depinde de ”normalitatea” angajatorului. La timpuri noi, se verifica inclusiv angajatorii.
De acord cu dumneavoastra domnule Butunoiu in ceea ce priveste rationamentul ca un candidat “normal” ar trebui sa mearga la 10 interviuri pentru a avea sanse de angajare. Dar haideti sa continuam rationamentul pentru ca aici apare problema principala din punctual meu de vedere. Pentru a primi o invitatie la interviu o persoana “normal a” ar trebui sa depuna intre 1000-2000 de cv-uri, sa luam o medie de 1500. Astfel un canditat ar trebui sa depuna 15 000 de cv-uri la 15 000 de joburi diferite pentru a avea sansa de a gasi un loc de munca si asta intr-un interval rezonabil de 6 luni. Cand spun rezonabil ma refer in special la faptul ca in acest interval de timp este probabil ca cineva sa gaseasca un job iar daca acest lucru nu se intampla atunci sansele de angajare scad dramatic pentru ca in mintea angajatorului roman se eticheteaza aplicantul care a stat inactiv ca fiind persoana cu probleme. Cam ce sanse credeti ca sunt ca intr-un interval de 6 luni sa se creeze 15 000 de locuri de munca, de preferinta in acelasi domeniu compatibil cu experienta si pregatirea academica a aplicantului?
Eroare de calcul + (in primul rand) de rationament: nu depui CV-ul la X “joburi diferite” din simplul motiv ca nu stii care sunt acelea, si nici nu vei sti vreodata, nici macar nu stii daca exista… GB
@GB
Cum justifica firmele banii cheltuiti si sutele de ore pierdute?
In marea majoritate a cazurilor, decizia de angajare este subiectiva.
Foarte putine firme au o ideie clara de atributele unui candidat bun.
Cum zici tu, George, candidatul trebuie sa fie “civilizat” :))
De cele mai multe ori ceea ce atinge o coarda cu duduia de la HR si cu seful direct este “civilizat” :)))
Sute de resume-uri de triat…..zece, douazeci de candidati…prezentati…cam doua ore cu pregatirea pe interviul numarul unu…..patru, cinci candidati ramasi…..trei, patru, cinci interviuri….referinte….discutii etc. etc.
Unde mai pui ca durata medie de stat intr-o firma este 3-5 ani!
Cit la suta din timpul unui manager functional este luat de recrutare?
Tot timpul asta direct neproductiv este suportat de actionar si de client in pretul marfii sau a serviciului!
Nu inteleg, ce altceva ar putea face? GB
Pai asta nici eu nu stiu! De aia intreb!
90% din CEOi si oamenii din Top iti spun ca HR este o calamitate. Dar situatia se perpetueaza.
Macar daca s-ar termenii ( ce este “talent”, ce este “civilizat” etc.).
Tu ai vre-o ideie ce s-ar putea face?
Doar comunismul ar putea rezolva problema asta in alt fel, in sistemul occidental in care suntem acum nu cred ca se poate face altceva. GB
Unii folosesc sistemul capitalist cum il foloseau pe cel comunist.
Sint multe lucruri care se pot face.
prietenul tau e unul dintre ei 🙂