Doamna E a fost o cunoscuta profesoara de la Universitate, scriitoare, cea mai respectata traducatoare a timpului ei, printre multe altele. Despre verisoara ei, si altii din cunoscuta familie citisem si auzisem inainte sa o cunosc pe dansa. Eu eram student in primul an de facultate, abia ajuns in Bucuresti.
Fusese o femeie foarte frumoasa, maritata cu un arhitect celebru. Inalt, zvelt, un om foarte frumos si el. Mergeau des la Berlin, aveau o casa acolo si una dintre cele mai luxoase masini decapotabile din oras. Cand ajungeau, ziarele mondene se intrebau cine e misteriosul turc (asa credeau, findca era foarte brunet) insotit de splendida lui sotie blonda, in trecere din nou prin oras.
Pe Acterieni, pe Cioran, Eliade si pe altii din generatia lor ii numea “copiii”. Erau mai mici decat dansa cu o generatie, sau chiar cu doua de liceu si de facultate. Insa ii tolera, pentru ca ii parusera destepti si interesanti inca de “mici”. Cand stateau pana foarte tarziu in oras, dormeau adesea acasa la dansa, fiindca era bogata si generoasa, statea in centru. Iar unora le era deja profesoara. Si, inainte de toate, le placea acolo. Cine nu apuca un loc pe canapea, dormea pe jos.
Ei au avut un singur copil, pe T. L-au invatat ce stiau si ei mai bine si ce se invata copiii, in general, in astfel de circumstante. Una dintre invataturi a fost sa-si tina cuvantul dat, desigur. Si sa si-l tina neconditionat, au mai subliniat ei.
T avea putina curiozitate si inclinare catre partea femeiasca. Nu ca ar fi fost altfel decat ceilalti baieti, ci ca asa se potrivisera lucrurile pana atunci. Pana la facultate, si nici atunci, nu l-a vazut cineva vreodata alaturi de o asemenea faptura. Insa invers, dinspre partea cealalta, interesul era maxim, mai ales ca T ii mostenea pe ai lui in toate cele, incepand cu infatisarea.
Student fiind, T avea la Facultatea de Filosofie o profesoara anume, pe Domnisoara A. Era cunoscuta si ea in oras, fiind foarte frumoasa, desteapta, cu o cariera stralucita. Si, mai ales, inabordabila. Domnisoara A era foarte interesata de T, chiar daca avea cu vreo 20 de ani mai multi decat el. Insa T era cu totul si cu totul absent. Fie ca nu observase privirile insistente ale domnisoarei, pur si simplu, sau cine stie din ce alte pricini.
Colegii de la Universitate stiau ca T a fost invatat sa-si tina cuvantul, si ca invatatura s-a prins bine de el. Dar Domnisoara A stia si despre atributul acela mentionat mai sus, “neconditionat”, si stia si ce insemna asta. Era o filosoafa foarte desteapta, dupa cum am spus.
Asa ca intr-o zi s-a organizat o petrecere, la care T urma sa fie personajul principal. Insa el nu stia asta. L-au convins sa bea mult, mai mult decat a baut el vreodata. Domnisoara A s-a apropiat foarte tare, si a ramas lipita de el, vreme indelungata. Strans, foarte strans. El nu intelegea atunci de ce toti ceilalti colegi stau mereu cu spatele la ei si se fac ca se uita in alta parte. Insa nici nu-l interesa pe moment, presupun. Dar avea sa afle in curand.
Mai sar peste niste detalii, pentru ca acum sunt recomandate textele scurte. Asadar, la un moment dat, Domnisoara A il ia de mana pe T si il duce in mijlocul camerei. Toti ceilalti s-au strans instantaneu in jurul lor. El nu a inteles atunci de ce s-au strans asa, intr-o clipita.
T, spune aici, in fata tuturor, vrei sa te casatoresti cu mine maine dimineata? T se uita in stanga, se uita in dreapta, se uita la Domnisoara A, se scarpina si zice da, insa nu foarte convingator. T, gandeste-te bine la ce spui, iti dai cuvantul ca maine te casatoresti cu mine? Da! – mai apasat de data aceasta.
Si continua Doamna E povestirea: spre dimineata vine T acasa, si direct la mine, plangand. Mami, uite ce am facut… Ce ai facut, copile? I-am promis lui A ca ma casatoresc cu ea. Si tu nu vrei sa te casatoresti cu dansa? Nu, nu vreau… Si ti-ai dat cuvantul? Da, mi l-am dat! In fata tuturor… Trebuie sa mi-l tin, chiar daca eram ametit de la atata bautura? Hmmm, cred ca da. Dar stai sa ma consult si cu tatal tau. Ramai aici! S-a intors peste cateva minute. Da, trebuie sa-ti tii cuvantul dat. Acum mergi si te culca…
S-au casatorit in aceeasi saptamana. Nu fusese posibil in ziua urmatoare din cauza unor tehnicalitati. Au trait impreuna aproape 40 de ani, pana a murit A…
Berlin
Comentarii (12)
Macron?
Nu, nu am discutat cu mama lu Macron pana acum… GB
Noblesse oblige.
Scrieți frumos!
Încă odată se confirmă că femeile hotărăsc SI pentru bărbati când este vorba de căsătorie sau ceva important în legătură cu familia/viața de familie. 😀 Este domeniul lor, sunt imbatabile.
Bon Jour
Parca era o vorba : ca acel care te baga in rahat pana on gat nu inseamna ca iti vrea raul….sa vezi la cel care vrea sa te scoata din rahat
Morala: fii flexibil, te poate costa scump daca te incapatanezi s-o tii pe a ta chiar si dupa ce iti dai seama ca ai gresit. De altfel, una din tehnicile de manipulare se bazeaza pe dorinta omului de a fi consecvent/ a-si tine cuvantul; lucru pe care, se vede treaba, unii il speculeaza cu dibacie. Si traiesc nefericiti pana la adanci batraneti.
asa…si???
Bre nea Geo,
Mata n-ai copii de crescut, de tot scrii pe blog ? Înteleg ca esti casatorit , vad ca ia verigheta !
Și pe tine de ce te mănâncă în fund să citești ce scrie el? Nu ai copii să vezi de ei?
Am zis ca scrie si el ceva atractiv, nu o satira. In general are texte bune, dar cu asta a dat-o in bara.
Ce prostie!
mare..cit el de mare…