E surprinzator cat de multi cunt cei care se prezinta pe dos, fara nicio logica atunci cand sunt lasati sa vorbeasca singuri la interviu. Cel mai usor pentru oricine este sa astepte sa fie intrebat si sa raspunda. Dar daca dai peste un recrutor mai dur, te lasa sa vorbesti singur. Si sa vezi atunci… 🙂
Ii vezi cum incep descriindu-si sufletele, spunand ce fel de oameni sunt ei, ce gandesc, cum vad ei lucrurile si lumea, ce conceptii si aspiratii au, lucruri din astea. Un inceput numai bun ca sa-i aprinzi un beculet interlocutorului in privinta logicii si inteligentei tale.
E pierdere de vreme, nu poti intelege mai nimic din astfel de defulari sufletesti daca nu ai cateva repere preliminare subiective, cuantificabile, pe fundamentul carora sa schitezi si apoi sa construiesti ceva atat de subiectiv. Inainte de a spune cuiva CUM esti, trebuie sa-i spui CINE esti, ca sa poata intelege ceva. Imaginile, profilurile se construiesc pas cu pas, intr-o anumita logica si ordine, pornind de la obiectiv catre subiectiv, si nu invers. E o regula elementara.
Sufletul nu vinde intotdeauna la fel de bine la interviu, asa cum vedeti in reclame. Asa ca, inainte de a va deschide sufletul din prima fraza, uitati-va bine pe cine aveti in fata!
Credeti ca proportia celor care se prezinta astfel e mai mica la senior management decat la middle, sau chiar la incepatori? Ei bine, nu e! Si stai adesea si ti-l imaginezi pe eseist in noul job: Doamne, oare cum va incepe asta sa-ti vorbeasca despre un proiect nou, daca va fi sa fie, sau sa-ti vanda ceva… ?
Candidat (stanga) vorbindu-i din suflet recrutorului (dreapta) la interviu
Valabil pe ambele parti ale Atlanticului si chiar a Pacificului.
Proportia de “sufletisti” creste cu cit mergi mai inspre Est.
Acum 100 de ani, un american, Dale Carnegie, spunea ca 95% din timp oamenii se gindesc numai la ei insisi.
Ma mai intreaba unii “reteta successului”. Le raspund invariabil sa incerce sa scada timpul cit se gindesc la ei insisi :)))
PS: :)))) valabil si la GB….. blogul acesta este numai despe experientele lui, care il si face foarte amuzant.
Nici o cifra, statistica etc. obiectiv determinata 🙂
Obiectiv vorbind, ar fi foarte greu sa faci un blog in care sa vorbesti despre experientele celoralti.
Mie mi se pare ca blogul asta este o gura de oxigen intr-o lume in care aproape toti ceilalti vorbesc despre ce fac sau ce ar trebui sa faca ceilalti.
Experienta lui George asa cum este e nu poate fi negata, in plus logica mea imi spune ca ar fi ridicol sa contest ce spune eu, care nu am facut o zi de recrutare in viata mea si am participat la cinci sau sase interviuri cand am aplicat eu pe la diverse joburi si sa zic la zece sau cincisprezece cand am angajat noi niste oameni. Eu sunt un om care crede in matematica mai mult decat in suflet si in statistica mai mult decat in unicitatea indivizilor, prin urmare am sa consider axiomatic ca cineva care a vazut zeci de mii de CV-uri si discutat cu mii daca nu chiar zeci de mii de oameni stie mai mult despre oameni si natura umana decat cineva care a vazut zeci de CV-uri si a interactionat cu sute de oameni, poate.
Ca “un om care crede in matematica mai mult decat in suflet si in statistica mai mult decat in unicitatea indivizilor” ce crezi de ce spunea Einstein, care stia ceva matematica, si anume “Not everything which can be counted counts and not everything which counts can be counted?”
Desi nu cunosc foarte multe fete care lucreaza pe la HR, totusi multe din ele se apuca pe la 30 de ani de facultatea de Psihologie, mai toate sunt abonate la tot felul de cursuri de descoperire a sinelui si inca nu am intalnit niciuna care sa nu fie mare fan Brene Brown. Acum nu stiu daca asta se intampla pentru ca multe au inceput sa creada cu adevarat in toate poeziile care trebuie recitate candidatilor, sau poate este o combinatie intre cariera si varsta, cert este ca asa cum spuneam, eu as zice ca sunt cel putin la fel de multe sufletiste de partea cealalta a mesei.
Dar dincolo de asta, pana la urma motivul foarte simplu pentru care oamenii vorbesc despre cum sunt ei este ca intuitiv tindem sa vorbim si sa prezentam lucrurile care credem noi ca sunt importante pentru toata lumea din moment ce sunt importante pentru noi. Ori este stiut ca pentru profilul tipic al angajatului roman mediul de lucru este foarte important, sa te intelegi cu colegii, sa ai sefi de treaba, chimia cu echipa si cultura companiei, chiar daca nu le spunem neaparat asa.
Ce-mi mai place mie cand HRistii incep sa vorbeasca despre cum firma lor e o mare familie, cum angajatul nu este un angajat, ci un partener (wow!!!), cum leaderii mananca ultimii (la “mesele” tovarasesti, ca in rest e fiecare cu a ma-sii), cum opinia angajatului conteaza (oo, daaa !!!), cum vor ei sa li se explice cum “simte” angajatul comunitatea din firma, cum este el pregatit sa se sacrifice a.i. “familiei” sa-i fie mai bine, cum e el politically correct cu femeile, cu cainii, cu balenele, cu Greta Thunberg, cu minoritatile de tot felul (evident in public, in rest, sub plapuma, fiecare cu extremismele lui), cum se conecteaza chakrele angajatului cu cele ale “familiei”. Si, Doamne fereste !!!, sa li se spuna ca de fapt angajatul munceste pt bani, ca daca castiga la loterie, isi baga picioarele in firma si pleaca in Hawaii sau Vegas.
GB, tampenia cu introspectiile profunde la interviu a creat-o tagma HRistilor, toate duduile alea plapande si filfizonii care citesc carti de mindfulness si asculta muzica de hipsteri, si care cred ca totul pe lumea asta se rezolva prin a aborda orice activitate ca un bigot neo-marxist desavarsit. De-asta au ajuns unii sa spuna prostii la interviu, de teama ca daca spun ce cred cu adevarat sunt bagati la “delete”.
PS: tocmai imi explica HRul ca un om bun pe meseria lui nu e recomandabil a fi angajat pt ca a postat pe Linkedin cum ca nu-i o idee buna sa pui o femeie europeana sefa de divizie intr-o tara profund musulmana pt ca autoritatea ei va fi acceptata cu greu…daca va fi ! Culmea e ca asta e o regula nescrisa in firma, doar ca daca o spui public, te-ai ars !!! Asa ca mai bine vorbesti despre suflet !!!
Adevarul e ca ai si cu sa ii explici toate astea, adica lui Butunoiu. 🙂
Pai el a facut recutari la misto pe bani multi din bugetul statului pentru companii de stat si tu ii explici chestiuni de astea?
El publica articole de astea pe blog asa de plictiseala in izolare si voi aveti impresia ca vorbeste serios. 🙂
Intimplare adevarata.
Sintem si noi curiosi ce si cum mai face competia si vorbim cu SVP-ul de la HR sa puna si el un post acolo cu un salar care “make your head spin” sa mai intervievam si noi pe unii altii sa aflam informatii.
Stiam ca o sa “verse tot” visind la “teancuri groase verzi”.
Dupa ce se termina procesul sa cadem sub masa!
“Tinerele si plapindele fete de la HR”, cum le spune jupinul George, in “inteligenta lor” nestiind pe ce planeta traiesc ne povesteau niste chestii care erau practic si logic imposibile nu numai in business-ul nostru dar si pe planeta asta !
Individele nu intelegeau nimic din ce le spuneau oamenii aia!
“Plapindele” nu mai sint cu noi, dar ma indoiesc ca “noile plapinde” au mai mult intre cele doua urechi…….
Servus “un domn”,
In anumite afaceri, cele care implica sume mari, “plapindele” ar fi o calamitate.
Tu, “un domn”, ai lasa pe mina unei “plapinde” lista celor care au sa munceasca in afacerea pentru care ai lucrat din greu?
Cu resursele umane nu este ca la restaurant (cum ii plac lui George al nostru ) sa ti se puna un meniu fix sub nas si sa ti se zica ca daca nu e pe meniu poti sa mergi in alta parte.
Asa si cu “plapindele”. Ele determina meniul pe care tu trebuie sa il maninci.
Poate la Romanica….. cheap ca la McDonald’s dar meniu fix…..
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Duration
Description
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.
Comentarii (18)
Ne poti da niste exemple concrete de dialoguri?
George, daca asa candidate ai de intervievat la firma ta imi trimit CV-ul pentru un post de intern !
Valabil pe ambele parti ale Atlanticului si chiar a Pacificului.
Proportia de “sufletisti” creste cu cit mergi mai inspre Est.
Acum 100 de ani, un american, Dale Carnegie, spunea ca 95% din timp oamenii se gindesc numai la ei insisi.
Ma mai intreaba unii “reteta successului”. Le raspund invariabil sa incerce sa scada timpul cit se gindesc la ei insisi :)))
PS: :)))) valabil si la GB….. blogul acesta este numai despe experientele lui, care il si face foarte amuzant.
Nici o cifra, statistica etc. obiectiv determinata 🙂
Obiectiv vorbind, ar fi foarte greu sa faci un blog in care sa vorbesti despre experientele celoralti.
Mie mi se pare ca blogul asta este o gura de oxigen intr-o lume in care aproape toti ceilalti vorbesc despre ce fac sau ce ar trebui sa faca ceilalti.
Experienta lui George asa cum este e nu poate fi negata, in plus logica mea imi spune ca ar fi ridicol sa contest ce spune eu, care nu am facut o zi de recrutare in viata mea si am participat la cinci sau sase interviuri cand am aplicat eu pe la diverse joburi si sa zic la zece sau cincisprezece cand am angajat noi niste oameni. Eu sunt un om care crede in matematica mai mult decat in suflet si in statistica mai mult decat in unicitatea indivizilor, prin urmare am sa consider axiomatic ca cineva care a vazut zeci de mii de CV-uri si discutat cu mii daca nu chiar zeci de mii de oameni stie mai mult despre oameni si natura umana decat cineva care a vazut zeci de CV-uri si a interactionat cu sute de oameni, poate.
Ca “un om care crede in matematica mai mult decat in suflet si in statistica mai mult decat in unicitatea indivizilor” ce crezi de ce spunea Einstein, care stia ceva matematica, si anume “Not everything which can be counted counts and not everything which counts can be counted?”
Cred ca e genul de afirmatie care inseamna ceva numai atunci cand vine de la oameni care au numarat serios la viata lor 🙂
Afirmatia vine de la Einstein, asta e clar.
Raspunsul tau nu este clar.
Adica este clar gen “intorsu a la Ploiesti” :))
Desi nu cunosc foarte multe fete care lucreaza pe la HR, totusi multe din ele se apuca pe la 30 de ani de facultatea de Psihologie, mai toate sunt abonate la tot felul de cursuri de descoperire a sinelui si inca nu am intalnit niciuna care sa nu fie mare fan Brene Brown. Acum nu stiu daca asta se intampla pentru ca multe au inceput sa creada cu adevarat in toate poeziile care trebuie recitate candidatilor, sau poate este o combinatie intre cariera si varsta, cert este ca asa cum spuneam, eu as zice ca sunt cel putin la fel de multe sufletiste de partea cealalta a mesei.
Dar dincolo de asta, pana la urma motivul foarte simplu pentru care oamenii vorbesc despre cum sunt ei este ca intuitiv tindem sa vorbim si sa prezentam lucrurile care credem noi ca sunt importante pentru toata lumea din moment ce sunt importante pentru noi. Ori este stiut ca pentru profilul tipic al angajatului roman mediul de lucru este foarte important, sa te intelegi cu colegii, sa ai sefi de treaba, chimia cu echipa si cultura companiei, chiar daca nu le spunem neaparat asa.
Da, cam asa este. Si de aia e utila ceva gandire suplimentara si niscaiva pregatire cand mergi la interviu. GB
Ce-mi mai place mie cand HRistii incep sa vorbeasca despre cum firma lor e o mare familie, cum angajatul nu este un angajat, ci un partener (wow!!!), cum leaderii mananca ultimii (la “mesele” tovarasesti, ca in rest e fiecare cu a ma-sii), cum opinia angajatului conteaza (oo, daaa !!!), cum vor ei sa li se explice cum “simte” angajatul comunitatea din firma, cum este el pregatit sa se sacrifice a.i. “familiei” sa-i fie mai bine, cum e el politically correct cu femeile, cu cainii, cu balenele, cu Greta Thunberg, cu minoritatile de tot felul (evident in public, in rest, sub plapuma, fiecare cu extremismele lui), cum se conecteaza chakrele angajatului cu cele ale “familiei”. Si, Doamne fereste !!!, sa li se spuna ca de fapt angajatul munceste pt bani, ca daca castiga la loterie, isi baga picioarele in firma si pleaca in Hawaii sau Vegas.
GB, tampenia cu introspectiile profunde la interviu a creat-o tagma HRistilor, toate duduile alea plapande si filfizonii care citesc carti de mindfulness si asculta muzica de hipsteri, si care cred ca totul pe lumea asta se rezolva prin a aborda orice activitate ca un bigot neo-marxist desavarsit. De-asta au ajuns unii sa spuna prostii la interviu, de teama ca daca spun ce cred cu adevarat sunt bagati la “delete”.
PS: tocmai imi explica HRul ca un om bun pe meseria lui nu e recomandabil a fi angajat pt ca a postat pe Linkedin cum ca nu-i o idee buna sa pui o femeie europeana sefa de divizie intr-o tara profund musulmana pt ca autoritatea ei va fi acceptata cu greu…daca va fi ! Culmea e ca asta e o regula nescrisa in firma, doar ca daca o spui public, te-ai ars !!! Asa ca mai bine vorbesti despre suflet !!!
Unii chiar cred asta, o spun din suflet… GB
Dar tu crezi ce tot publici pe aici? O spui tot din suflet? 🙂
Adevarul e ca ai si cu sa ii explici toate astea, adica lui Butunoiu. 🙂
Pai el a facut recutari la misto pe bani multi din bugetul statului pentru companii de stat si tu ii explici chestiuni de astea?
El publica articole de astea pe blog asa de plictiseala in izolare si voi aveti impresia ca vorbeste serios. 🙂
Intimplare adevarata.
Sintem si noi curiosi ce si cum mai face competia si vorbim cu SVP-ul de la HR sa puna si el un post acolo cu un salar care “make your head spin” sa mai intervievam si noi pe unii altii sa aflam informatii.
Stiam ca o sa “verse tot” visind la “teancuri groase verzi”.
Dupa ce se termina procesul sa cadem sub masa!
“Tinerele si plapindele fete de la HR”, cum le spune jupinul George, in “inteligenta lor” nestiind pe ce planeta traiesc ne povesteau niste chestii care erau practic si logic imposibile nu numai in business-ul nostru dar si pe planeta asta !
Individele nu intelegeau nimic din ce le spuneau oamenii aia!
“Plapindele” nu mai sint cu noi, dar ma indoiesc ca “noile plapinde” au mai mult intre cele doua urechi…….
Servus Mike
Un fel de Covid al Afacerii sunt “Plapandele” ? Sau mai rau ?
Servus “un domn”,
In anumite afaceri, cele care implica sume mari, “plapindele” ar fi o calamitate.
Tu, “un domn”, ai lasa pe mina unei “plapinde” lista celor care au sa munceasca in afacerea pentru care ai lucrat din greu?
Cu resursele umane nu este ca la restaurant (cum ii plac lui George al nostru ) sa ti se puna un meniu fix sub nas si sa ti se zica ca daca nu e pe meniu poti sa mergi in alta parte.
Asa si cu “plapindele”. Ele determina meniul pe care tu trebuie sa il maninci.
Poate la Romanica….. cheap ca la McDonald’s dar meniu fix…..
Eu cred ca “Plapanadele” vor reconstrui Crucea de Piatra !
Atunci vom avea cu adevarat Segregare Profesionala !
Servus Mike
Merita citit : http://www.contributors.ro/editorial/pro%c8%99tii-%c8%99i-de%c8%99tep%c8%9bii-au-aceea%c8%99i-leafa/